12.08.2015

Bușteni SkyRace 2015

     După experienţa plăcută din munţii Retezat, alergarea din Buşteni-The Bucegi Gate nu trebuia să lipsească din calendarul meu. Iar neparticipând în acest an la Marathon7500, dorul de potecile  Bucegiului crescuse.

     Iată-mă în Buşteni sâmbătă după-amiază alaturi de Marian şi Olimpia. Mă cazez la o cabană alături de colegii de la Mecanturist, ei cu alte obiective: valea Gălbenele, Hornul Coamei şi Brâna Aeriană. Gaşca ajunge târziu şi nu apuc prea mult să stau la vorbă cu ei. Dimineaţă-devreme, fac ceva gălăgie în cameră şi îi trezesc.
     La start, ora 9.00 în faţa primăriei din oraş aproape 150 de participanţi la SkyRace: 31 de km, 2100 m diferenţă de nivel. Inaugurez noul tricou de alergare de la Compressport şi decid să alerg fără beţe. Cred că am ales bine, totuşi la sfârşitul cursei îmi dau seama că îmi trebuie o borsetă mai bună.

Cu Marian, mergem către start

     Plec în alergare uşoară, primul km este pe asfalt până la Căminul Alpin, de acolo se intră pe traseul marcat cu triunghi roşu către Poiana Coştilei, unde timpul meu este de 37 de minute. Voluntarii de aici sunt simpatici şi gălăgioşi, bravo!
     Continui către Pichetul Roşu (timp: 1 oră şi 1 minut), unde sunt poziţionați strategic doi voluntari. Aici, într-o clipă de neatenţie, scap bidonul de hidratare din mână vărsând mai bine de jumătate din isostar. Nasol pe căldura asta, până la Mălăieşti trebuie să trag tare!
Mă bucur de alergare fiind mulțumit de ritmul avut. 
     Ajung la Prepeleac la 1 oră şi 35 de minute, numeroşi turişti cu rucsacul în spinare fac galerie pe traseu, mă salut cu Florin Vestale de la HPM Iaşi şi ajung la cabana Mălăieşti la 1 oră şi 48 de minute. Mă hidratez, umplu bidonul cu apă pornind pe cea mai grea porţiune a traseului. Simt că beţele mi-ar fi fost de ajutor pe o porţiune scurtă. 




De la Mălăiești către Horn

       La intrare în horn, îmi revin si ies uşor către vf.Omu. În şaua Hornului, 4 turişti inspirați stau cu cortul exact pe culme, bucurându-se de priveliştea pitorească spre valea Malaieşti, dar şi către valea Gaura. Frumos şi de ţinut minte!
      Ajung la punctul de hidratare şi control la vf.Omu (timp: 2 ore şi 55 de minute), unde lumea este voioasă şi face galerie. Urmează coborârea pe valea Cerbului, unde incerc să dau drumul la picioare şi să tai cât mai multe serpentine. Vorbesc cu picioarele: „dacă nu alergaţi acum, atunci când?”.

     Ies în Poiana Coştilei, găsesc aceeaşi oameni inimoşi, unde-mi potolesc căldura şi setea (timp: 3 ore şi 45 de minute). De aici, încă 5 km comuni ca la dus către finish. 


      Devin relaxat, dar şi depăşit de 2 concurenţi mai proaspeţi decât mine. Ies la Căminul Alpin, asfaltul topeşte tălpile, repede printre tarabele cu blănuri şi gata am ajuns la sosire. Timp final: 4 ore şi 11 minute (locul 32 la open masculin). Super-tare, sunt mulţumit de mine!

Eeeeeeeeeeesteeee!

     Urmează ceva discuţii prin zonă, hidratare cu bere nealcoolizată oferită de organizatori (niște oameni harnici şi dăruiţi acestui sport) şi un masaj scurt de 10 minute la picioare. Îl aştept pe Marian, care soseşte cu un timp bun de 5 ore şi 32 de minute. Buşteni SkyRace 2015: palpitant, interesant, frumos şi epuizant! Mai vreau...!

31.07.2015

Drag...Dragoslavele

     Vacanță de vară! Când eram școlari o așteptam cu nerăbdare, cele trei luni de zile treceau atât de repede astfel încât temele de vacanță la matematică și fișele de lectură suplimentare le lăsam tot pe ultima sută de metri. 
     Anul acesta cu Sofia și Cătălina într-o scurtă vacanță de familie la cabana Frasin din Dragoslavele, cu probabil cea mai frumoasă atmosferă de cabană montană inspirată după cele elvețiene de pe meleagurile învecinate, dar și cu unele reguli de cabană inedite. De exemplu, accesul în cabană  și în camere se face numai cu încălțăminte curată, respectiv papuci, încălțămintea de munte așezându-se într-un rastel special. 
      Doar un click aici pentru a afla alte alte amănunte: http://www.cabanafrasin.ro/. Eu zic că merită, iar căsuța hobbit este de poveste.

Cabana Frasin



     În zonă, am vizitat peștera Dâmbovicioarei, am urcat o bucată a traseului către Piatra Dragoslavelor (zis și vf.Vârtoapele - 1434 m altitudine), am intrat în cheile Ghimbavului, am vizitat o stână situată pe muntele Albescu. Am reușit să surprind un cadru inedit al Pietrei Craiului din poteca de pe muchia Plăișor ce duce către vârful Căpitanului. Am găsit și odihna cea mult dorită! Ne-a plăcut!

În peșteră

Piatra Dragoslavelor

Chei

Cheile Ghimbavului



Sofia la munte

17.07.2015

Catalinlamare

     În fiecare an, la 2 Mai câteva zile cu familia: pensiune, liniște, plajă, borș de pește, golful mic, guvizi, bere, rapane la cherhana, alergare, odihnă!


07.07.2015

Momentul Pietrei Craiului

     Îmi era dor de o astfel de tură, presărată cu multe surprize plăcute, dar și una mai puțin fericită. Am plecat vineri după ora 4 după-amiază din Galați în echipă de 10: Daniela+Edy, Doina+Dan, Emilia+Nelson, Cătălina+Cătălin, Alex și George.
    Drumul surprinzător de lejer pe valea Prahovei, doar că la intrarea în orașul Zărnești mașina lui Edy se oprește brusc și nu mai poate fi pornită, la prima vedere fiind vorba de alimentarea bateriei, până la urmă fiind ruperea curelei de distribuție (probleme mari, costuri de reparație și mai mari). Cu puțin noroc, pe la ora 10 seara găsim un mecanic la al cărui atelier ducem mașina. George sună un prieten (Adi), care are bunăvoința să ne ducă până la Plaiul Foii, unde ajungem pe la ora 23.00, pe o vreme ploioasă.
     Este târziu, decidem să nu mai urcăm către refugiul Șpirlea, punem corturile în poiana din preajma cabanei și ne punem la somn.

     Ne trezim devreme, plătim taxa de intrare în parc la automat (5 lei/7 zile în Crai/persoană) strângem corturile și pornim pe traseu. 

     Înaine de urcușul către Șpirlea, umplem bidoanele cu apă (vreo 3 l de fiecare). Urmăm marcajul bandă roșie și ne încadrăm către Zaplaz către Lanțuri. Timp de vreo aproape 4 ore, un mix de sentimente plăcute pe această porțiune de traseu, considerat unul dintre cele mai dificile trasee marcate și omologate de la noi din țară.







     În șaua Grind, ne liniștim foamea, lăsăm bagajele în grija Doinei și urcăm până la vârful La Om.



     Facem cale întoarsă și luăm la pas Creasta Sudică (marcaj: punct roșu), pe alocuri crenelată, cu porțiuni de custură, cățărări și descățărări făcute cu atenție, cu pajiști pline de garofițe, flori de colț și sângele-voinicului. Fetele s-au descurcat foarte bine pe această porțiune, Emilia cu un plus la impresie artistică.






     Aproape de șaua Funduri, a început ploaia torențială ce ne-a însoțit până la refugiul Funduri, unde aveam să dormim la noapte. Aici, erau deja 2 persoane din Ploiești și cu noi 8, refugiul s-a umplut. Nelson și Emilia au dormit la cort, amplasat in fața refugiului în potecă. Am mâncat și ne-am băgat la somn, moment în care au mai sosit încă 5 persoane. Ne-am înghesuit și am adunat 15 persoane într-un refugiu mare/mic cât debaraua. Mai greu a fost dimineața la trezire când „piesele de lego” ieșeau greu din cutie.


     Facem bagajele, mâncăm, urcăm repede în șaua Funduri de unde luăm la pas marcajul triunghi albastru pe valea Urzicii. O singură porțiune de traseu a fost mai dificilă, unde din cauza ploii stânca era umedă și aluneca și a fost nevoie de asigurare cu o cordelină.
     Oprim la Cerdacul Stanciului și la Peștera Stanciului, trecem de impresionantul și Marele Grohotiș, admirăm Colțul Carugelor (info: cărugea înseamnă garofiță) și pe lângă Umerii Pietrei Craiului ieșim la refugiul Șpirlea.




     Cu gândul la maxi-taxi, grăbim pasul până la Plaiul Foii, de unde Dan ne repede până la autogara din Brașov. Noi plecăm înspre Galați, iar Dan face cale-întorsă către Plaiul Foii pentru a aduna și restul găștii.
     Am trăit un weekend frumos, plin de inedit, piatră și prietenie. Mulțumesc colegilor de tură pentru: atlasul florilor Emiliei, poveștile lui Nelson și Dan, inspirația lui Edi pentru tură, starea de spirit a lui Alex și George, curajul fetelor Cătălina, Daniela și Doina de a se bucura din plin de frumusețea traseelor!