Se afișează postările cu eticheta Poarta lui Ionele. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Poarta lui Ionele. Afișați toate postările

08.08.2021

Repere de vacanță

     Dacă te pregătești pentru concediul de vară și încă ești în căutarea unor destinații potrivite pentru familia ta, îți recomand să mergi câteva zile in zona Apusenilor. Noi am fost anul trecut la jumătatea lunii iulie, reușind să legăm câteva excursii de la Albac, localitate situată pe valea Arieșului Mare, unde ne-am cazat la pensiunea Poiana Verde (condiții bune și gazde ospitaliere). Hai să vă povestesc pe unde-am umblat în cele patru zile!


Pensiunea Poiana Verde

     Peștera Poarta lui Ionele este o peșteră amenajată situată în Gârda de Sus pe valea Ordâncușei. Intrarea în peșteră se face printr-un portal destul de înalt, având o lungime vizitabilă de doar 150 m. În capătul galeriei am găsit fundul unui lac periodic, de unde, la ploi puternice sau după topirea zăpezii, apare un curent de apă ce inundă podeaua peșterii. Pentru familii cu copii recomand vizitarea peșterii, însă nu ar intra într-un top 10 al peșterilor amenajate pentru turism de la noi din țară.




     Urcând mai departe catre satul Ocoale, trecem prin Cheile Ordâncușei pe o lungime de aproape 3 km, unde la un moment dat drumul de acces devine îngust cât lățimea văii. Pereții înalți de calcar ascund numeroase grote și peșteri inabordabile drumeților.




    Izbucul Tăuz reprezintă un alt obiectiv turistic important al Apusenilor. Așa cum ne sugerează etimologia cuvântului de la a izbucni, Tăuzul este locul de ieșire dintr-o peșteră inundată a apelor ce au intrat în subteran prin peșterile Coiba Mare și Coiba Mică. Situat la baza unui perete stâncos, apa izbucului Tăuz formează un mic lac foarte adânc și o culoare azurie placută.





    Peștera Ghețarul de la Vârtop este o peșteră mai puțin cunoscută, fiind eclipsată de frumusețea peștera Ghețarului de la Scărișoara, în acest an fiind închisă pentru renovarea scărilor și platformelor de acces. La intrarea în peșteră, intrăm în sala Ghețarului, unde câțiva țurțuri de gheață atârnă de tavan. Peștera este semi-amenajată, are ghid turistic, fiind recomandabil să mergeți cu haine mai groase și cu lanterne pentru a admira din plin cavernele subterane spectaculoase. În această peșteră a fost descoperită cea mai veche urmă a omului de Neanderthal din România (circa 62000 de ani).





     Lacul de la peștera Coiba Mică se formează ca urmare a intrării înguste în peșteră și a cantității mari de apă ce se scurge încet prin peșteră. Coiba Mică face parte din sistemul carstic Coibe-Tăuz.


     Peștera Coiba Mare are cel mai mare portal de peșteră de la noi din țară (74 m lățime și 47 m înălțime), depășind portalul impunător de la Cetățile Ponorului. Accesul în peșteră este facil doar în sala Mare a peșterii, pentru vizitare fiind nevoie de o sursă de lumină. În capătul sălii este un orificiu îngust, de unde doar speologii experimentați pot merge mai departe cu echipament specific.



     Cătunul Casa de Piatră este alcătuit din câteva gospodării și o bisericuță din lemn. Moții se ocupă cu creșterea animalelor, culesul fructelor de pădure și a turismului, localnicii amenajând spații de cazare în casele lor, oferind de asemenea mâncare din ceea ce gătesc ei.








     Casa lui Horea de la Fericet este o casă-muzeu reconstruită din lemn, casa în care s-a născut Horea. În incinta casei memoriale se regăsesc multe obiecte folosite de Vasile Ursu Nicola, cunoscut ca Horea, unul din conducătorii răscoalei țărănești (alături de Cloșca și Crișan) împotriva feudalilor din anul 1784. În apropierea casei găsim, de asemenea, Frasinul lui Horea, despre care se spune că a fost plantat chiar de Horea.



     Troița lui Iovan este un monument comemorativ construit după producerea accidentului aviatic din 20 ianuarie 2014. În acea zi, avionul pilotat de Adrian Iovan a aterizat forțat în zona vârfului Petreasa din cauza condițiilor meteo nefavorabile. Adrian Iovan și Aurelia Ion (studentă-voluntar) și-au pierdut viața, ceilalți 5 pasageri fiind în viață. Accesul la troiță se face din satul Horea printr-un drum recent renovat și asfaltat.


     Groapa Ruginoasă este o ravenă de peste 600 m diametru și 100 m adâncime, formată în urma unui proces activ de eroziune. În urma ploilor, șiroaiele de apă se scurg la vale oferind aspectului unui canion de gresii și argile de culoare purpurie. Groapa Ruginoasă este situată în apropierea stațiunii Vârtop, iar accesul cel mai facil se face de pe drumul național DN 75. De remarcat că nu există balustrade de protecție pe marginea ravenei.


 
    Odată ajuns în zona munților Apuseni, întreaga zonă are harul de a te face să-ți dorești să revii, pentru a descoperi alte peisaje de poveste, trasee turistice, peșteri și cascade.