Pasionat de geografie și drumeție, dintotdeauna am fost interesat să aflu locuri inedite cum ar fi obârșia principalelor râuri de la noi din țară.
Primele triburi umane când descopereau un izvor cu apă trebuiau să anunțe celorlalți de existența lui, asigurându-se în acest fel supraviețuirea grupului. Acum nu mai este cazul, dar oportunitatea unui weekend montan în pasul Ghimeș ne-a oferit șansa să vizităm izvoarele râului Trotuș (în maghiară Tátros – în traducere „râul tătarilor”). Râul Trotuş are o lungime totală de 162 km, fiind unul din afluenţii principali ai Siretului, al şaselea ca lungime, al patrulea ca bazin hidrografic şi al doilea ca debit multianual.
Căutând pe hartă și întrebând localnicii, am aflat că cele trei izvoare ale Trotușului se adună de pe versantul nordic al Muntelui lui Petru din munții Ciucului. Astfel am pornit din Făgețel către capătul satului, ajungând la cabana Piposz Birtok, iar de acolo am urcat pieptiș pe o potecă veche de grăniceri către muntele lui Petru.
Când eram puști, am prins la bunicii mei în zona Măgura de Buzău, tradiția de nuntă numită prăjina miresei. Socrul mic înălța în fața casei miresei o prăjină înaltă de 6-8 metri, în vârful căreia se fixa un brad împodobit și un sac cu merinde, cozonac și câțiva bănuți. Înainte de hora miresei, mai mulți flăcăi din sat încercau pe rând să urce această prajină până în vârf pentru a lua acest sac, împărțind cozonacul cu nuntașii. Între timp tradiția a dispărut la Buzău, mare fiind surpriza să regăsesc acest obicei arhaic la Făgețel.
Singurul magazin din Făgețel
Ieșind în culmea Făgețelului, am întâlnit pentru câteva sute de metri marcajul bandă roșie, reprezentând creasta principală a Carpaților. Poteca urcă spre vârful Viscol și merge mai departe către munții Nemira. Noi ne abatem în stânga, pentru a descoperi primul izvor al Trotușului, țuțuroiul amenajat fiind situat într-un pâlc de brazi pitici, firul permanent al izvorului fiind situat câteva zeci de metri mai sus.
Urcăm în culmea Păltiniș, unde am găsit poteca marcată cu bandă galbenă. Ne îndreptăm către muchia Beneș, descoperind o săgeată indicatoare ce ne trimite 100 de metri în stânga, la baza unor brazi solizi către al doilea izvor al Trotușului, declarat oficial printr-un indicator turistic.
Revenind în culme, continuăm drumeția și găsim chiar în potecă un al treilea izvor al Trotușului, cu debit redus, ce probabil vara își pierde firul pe vale. Acest izvor pare a fi situat la o altitudine mai mare comparativ cu celelalte două, din acest punct de vedere putând fi considerat izvorul geografic. Dar, acest lucru ar putea fi studiat de persoane abilitate.
Închidem potcoava Făgețelului, părăsind marcajul bandă galbenă, urmărind în stânga culmea Rândașului, ce ne duce într-o coborăre lentă pitorească aproape de mânăstirea Făgețel, situată înainte de serpentinele ce suie în pasul Ghimeș. Întregul circuit are lungimea de 22 km, putând fi parcurs într-un ritm lejer în aproximativ 5 ore cu pauze.
Rumburak fără inel, dar cu casa mai mică
Vedere către pasul Ghimeș